Viteza si directia vintului...

Viteza vântului tabel pentru conversie de noduri, Beaufort, m / s şi km / h.

Knots Noduri	Beaufort Beaufort	m/s m / s	km/h kilometri pe oră	Label Etichetă	Effect on sea Efectul pe mare	Effects on land Efecte asupra terenurilor
1 1	0 0	0 - 0.2 0-0.2	1 1	Calm Calm	Sea like a mirror Marea ca o oglindă	Calm. Calm. Smoke rises vertically. Fumul se ridică vertical.
1-3 1-3	1 1	0.3-1.5 0.3-1.5	1-5 1-5	Light Air Light Air	Ripples with the appearance of scales are formed, but without foam crests Valuri cu apariţia de scale sunt formate, dar fără crestele spuma	Wind motion visible in smoke. Vânt vizibil în fum mişcare.
4-6 4-6	2 2	1.6-3.3 1.6-3.3	6-11 6-11	Light Breeze Lumina Breeze	Small wavelets, still short, but more pronounced. wavelets mici, încă scurt, dar mai pronunţată. Crests have a glassy appearance and do not break Crestele au un aspect sticlos şi nu se rup	Wind felt on exposed skin. Vânt simtit pe pielea expusa. Leaves rustle. foşnet Frunze.
7-10 7-10	3 3	3.4-5.4 3.4-5.4	12-19 12-19	Gentle Breeze Gentle Breeze	Large wavelets. wavelets mari. Crests begin to break. Crestele începe să se rupă. Foam of glassy appearance. Spuma cu aspect sticlos. Perhaps scattered white horses împrăştiate Poate cai albi	Leaves and smaller twigs in constant motion. Frunze şi ramuri mai mici, în continuă mişcare.
11-15 11-15	4 4	5.5-7.9 5.5-7.9	20-28 20-28	Moderate Breeze Moderată Breeze	Small waves, becoming larger; fairly frequent white horses valuri mici, devenind mai mare; cai destul de frecvente alb	Dust and loose paper raised. Praf şi bucăţi de hârtie ridicat. Small branches begin to move. sucursale mici încep să se mişte.
16-21 16-21	5 5	8.0-10.7 8.0-10.7	29-38 29-38	Fresh Breeze Fresh Breeze	Moderate waves, taking a more pronounced long form; many white horses are formed. valuri moderate, de a lua o formă mai pronunţată lung; multe cai albi se formează. Chance of some spray Şansa unor spray	Branches of a moderate size move. Sucursalele o mişcare dimensiuni moderate. Small trees begin to sway. copaci mici încep să se legene.
22-27 22-27	6 6	10.8-13.8 10.8-13.8	39-49 39-49	strong Breeze puternică Breeze	Large waves begin to form; the white foam crests are more extensive everywhere. valuri mari incep sa se formeze; coamele albe spuma sunt mai extinse peste tot. Probably some spray Probabil unele spray	Large branches in motion. ramuri mari în mişcare. Whistling heard in overhead wires. Şuierat auzit în fire suspendate. Umbrella use becomes difficult. utilizarea Umbrella devine dificil. Empty plastic garbage cans tip over. Plastic goale gunoi vârful cutii de conserve de peste.
28-33 28-33	7 7	13.9-17.1 13.9-17.1	50-61 50-61	Near Gale Lângă Gale	Sea heaps up and white foam from breaking waves begins to be blown in streaks along the direction of the wind Marea haldele de sus şi de spumă albă de la spargerea valuri începe să fie cu sufletul la gură în dungi de-a lungul direcţia vântului	Whole trees in motion. copaci întregi în mişcare. Effort needed to walk against the wind. Efortul necesar să meargă împotriva vântului. Swaying of skyscrapers may be felt, especially by people on upper floors. Balansul de zgârie-nori ar putea fi simtit, mai ales de oamenii de pe etajele superioare.
34-40 34-40	8 8	17.2-20.7 17.2-20.7	62-74 62-74	Gale Vânt puternic	Moderately high waves of greater length; edges of crests begin to break into spindrift. Moderat valuri mari de o lungime mai mare; marginile de creste încep să pătrundă stropi de spumă. The foam is blown in well-marked streaks along the direction of the wind Spuma este suflat în dungi şi-a marcat de-a lungul direcţia vântului	Twigs broken from trees. Crengi rupte din copaci. Cars veer on road. Veer masini pe drum.
41-47 41-47	9 9	20.8-24.4 20.8-24.4	75-88 75-88	Severe Gale Severă Gale	High waves. Mare valuri. Dense streaks of foam along the direction of the wind. dungile densă de spumă de-a lungul direcţia vântului. Crests of waves begin to topple, tumble and roll over. Crestele de valuri încep să se răstoarne, rostogoli şi se rostogolească peste. Spray may affect visibility Spray pot afecta vizibilitatea	Larger branches break off trees, and some small trees blow over. ramuri mai mari rup copaci, şi unele mici copaci lovitură peste. Construction/temporary signs and barricades blow over. Construcţia / semne temporare si sufla peste baricade. Damage to circus tents and canopies. Deteriorarea corturi de circ şi copertine.
48-55 48-55	10 10	24.5-28.4 24.5-28.4	89-102 89-102	Storm Furtună	Very high waves with long over-hanging crests. Foarte valuri mari, cu mult peste crestele-agăţat. The resulting foam, in great patches, is blown in dense white streaks along the direction of the wind. Spuma care rezultă, în mare patch-uri, este suflat în dungi alb densă de-a lungul direcţia vântului. On the whole the surface of the sea takes on a white appearance. Pe ansamblu, suprafaţa mării ia pe un aspect alb. The 'tumbling' of the sea becomes heavy and shock-like. "Rostogolea" de mare devine greu şi asemănătoare şocului. Visibility affected Vizibilitate afectate	Trees are broken off or uprooted, saplings bent and deformed, poorly attached asphalt shingles and shingles in poor condition peel off roofs. Copacii sunt rupt sau dezrădăcinate, puieţi îndoit şi deformate, zona zoster slab ataşat asfalt şi zona zoster în coaja stare proastă de pe acoperisuri.
56-63 56-63	11 11	28.5-32.6 28.5-32.6	103-117 103-117	Violent Storm Violent Storm	Exceptionally high waves (small and medium-size ships might disappear behind the waves). Excepţional de valuri mari (nave mici şi mijlocii ar putea să dispară în spatele valuri). The sea is completely covered with long white patches of foam flying along the direction of the wind. Mare este complet acoperit cu pete albe lungi de spumă care zboară de-a lungul direcţia vântului. Everywhere the edges of the wave crests are blown into froth. Pretutindeni marginile crestele valurilor sunt cu sufletul la gură în spumă. Visibility affected Vizibilitate afectate	Widespread vegetation damage. Pe scară largă vegetaţiei. More damage to most roofing surfaces, asphalt tiles that have curled up and/or fractured due to age may break away completely. mai multe daune pe suprafeţele cele mai multe acoperisuri, tigle asfalt care s-au ghemuit şi / sau fracturat din cauza vârstei poate rupă complet.
64-71 64-71	12 12	32.7-36.9 32.7-36.9	118-133 118-133	Hurricane Uragan	The air is filled with foam and spray. Aerul este umplut cu spuma si spray. Sea completely white with driving spray; visibility very seriously affected complet alb cu spray de conducere Marea; vizibilitate foarte serios afectate	Considerable and widespread damage to vegetation, a few windows broken, structural damage to mobile homes and poorly constructed sheds and barns. daune considerabile şi pe scară largă a vegetaţiei, câteva ferestre sparte, daune structurale pentru case mobile şi aruncă prost construite şi hambare. Debris may be hurled about. Resturile pot fi aruncat despre.

Wind directions Vânt direcţii

Abbreviation Abreviere	wind direction directia vantului	Degrees Grade
N N	North De Nord	0° 0 °
NNE NNE	NorthNorthEast NorthNorthEast	22.5° 22,5 °
NE NE	NorthEast NorthEast	45° 45 °
ENE ENE	EastNorthEast EastNorthEast	67.5° 67.5 °
E E	East Est	90° 90 °
ESE ESE	EastSouthEast EastSouthEast	112.5° 112.5 °
SE SE	SouthEast De Sud-Est	135° 135 °
SSE SSE	SouthSouthEast SouthSouthEast	157.5° 157.5 °
S S	South De Sud	180° 180 °
SSW SSV	SouthSouthwest SouthSouthwest	202.5° 202.5 °
SW SW	Southwest Sud-vest	225° 225 °
WSW WSW	WestSouthwest WestSouthwest	247.5° 247.5 °
W W	West West	270° 270 °
WNW WNW	WestNorthwest WestNorthwest	292.5° 292.5 °
NW NW	Northwest Nord-vest	315° 315 °
NNW NNV	NorthNorthwest NorthNorthwest	337.5° 337.5 °

o    » Contact » Contact

o    » Advertising » Publicitate

o    » Shop » Shop

·         Bookmark Bookmark

Curs teoretic - Aerodinamica...

 

    NOTIUNI GENERALE

 

     1.AERODINAMICA este ramura mecanicii fluide,care studiazã miºcarea aerului,miºcarea corpurilor în aer ºi forþele ºi momen-tele care acþioneazã asupra acestor corpuri în timpul miºcãrii lor în aer.           

   Metoda de studiu a fenomenelor aerodinamice depinde ºi de mãrimea vitezei de zbor. Când un corp se deplaseazã în mediul aerian,el determinã variaþii locale ale densitãþii aerului.

Aceastã variaþie  a densitãþii este foarte micã la viteze foarte mici de deplasare a corpurilor ºi creºte odatã cu mãrirea vitezei corpului.

            Legea lui Bernulli pentru fluide incompresibile

     Este aplicarea legii conservãrii energiei la curgerea fluidelor. Conºiderãm un tub de curent de fluid incompresibil aflat în curgere în regim permanent. Fiecare particulã de fluid aflatã în miºcare are energie cineticã ºi energie potenþialã.

     Presiunea dinamicã (rV²/2) este presiunea pe care o exercitã un fluid aflat în miºcare asupra unei plãci plane cu suprafaþa frontalã perpendicularã pe direcþia vitezei fluidului. Presiunea staticã (p) este presiunea pe care fluidul o exercitã întotdeauna perpendicular pe suprafaþa unui corp aflat în inte-riorul fluidului fie cã fluidul este în repaus sau în miºcare odatã cu corpul.

     Legea lui Bernulli pentru fluide incompresibile face tocmai bilanþul energiei totale pe care o posedã fluidul în miºcare cu diferite viteze.Într-un tub de curent de fluid incompresibil aflat în curgere în regim permanent,suma între presiunea dinamicã ºi presiunea staticã este constantã ºi are aceeaºi valoare în orice secþiune a tubului de curent.

1.     Aplicaþiile legii lui Bernoulli pentru zborul cu parapanta

     Aripa în zbor formeazã un unghi cu direcþia vitezei,pe care îl numim unghi de incidenþã.

                    (D E S E N)

      Datoritã poziþiei aripii ºi formei acesteia în sec-

þiune,doar delimitãm tubul de curent al particulelor de aer care trec pe deasupra aripii (extrados) vom vedea cã acest tub de curent îºi micºoreazã secþiunea în zona aripii S2V1. Deci,în secþiunea S2 a crescut presiunea dinamicã.

Dar aplicând ecuaþia lui Bernoulli V²/2+p=constant rezultã cã aici trebuie sã scadã presiunea staticã (p), deci deasupra aripii se creeazã o zonã depresionarã (O). Pe partea de jos a aripii (intrados) fenomenul are loc invers,deoarece aici secþiunea tubului de curent creºte S4>S3 deci V4rV²/2 va trebui sã creascã presiunea staticã (p),deci sub aripã apare o zonã cu presiune mare (O). Datoritã acestor diferenþe de presiune staticã între intradosul ºi extradosul aripii (care am vãzut cã acþioneazã întotdeauna perpendicular pe suprafaþa corpului apare o forþã care acþioneazã asupra aripii,forþa totalã aerodinamicã Fa,care dã o componentã ce echilibreazã greutatea sarcinii pe aripã la zborul orizontal,

numitã fortã portantã.

2.     Forþa totalã aerodinamicã ºi componentele ei .

    Miºcarea unui corp rigid în aer întâmpinã o rezistenþã pro-porþionalã cu aria secþiunii frontale maxime a corpului (perpendicularã pe direcþia de deplasare) ºi depinde de natura fluidului,de starea suprafeþei corpului,crescând proporþional cu viteza de deplasare ridicatã la pãtrat (v²).

     Se defineºte unghiul de incidenþã (a)al profilului,unghiul dintre direcþia vitezei de deplasare n ºi coarda profilului. Direcþia forþei cu care aerul acþioneazã asupra corpului (forþa totalã aerodinamicã) depinde,în principal,de unghiul de inciden-þã.

    

3.     Forþa totalã aerodinamicã (Fa)

     Forþa totalã aerodinamicã (Fa) este rezultatul interac-þiunii aerului cu aripa în miºcare. La apariþia ei contribuie întreg ansamblul: parapantist + parapantã. Cauzele care dau naºtere la forþa totalã aerodinamicã sunt:

    a) diferenþa dintre presiunile de pe intradosul ºi extradosul aripii,de aceea forþa totalã aerodinamicã nu este pe direcþia miºcãrii,ci îndreptatã în cazul unghiurilor de incidenþã pozitive spre extrados,iar la unghiuri negative spre intrados. 

     b)diferenþa de presiune între partea din faþã (bordul de atac) ºi partea din spate (bordul de fugã) a aripii;

     c) forma corpului;

     d) suprafaþa corpului;

     e)densitatea aerului;

     f)viteza obiectului în raport cu aerul.   

NOTÃ: Aerul este un fluid gazos. La presiunea standard de 760 mm coloanã de mercur ºi la 0 grade celºius un litru de aer cântã-reºte 1.293 g,deci 1m³ de aer va cântãri 1.293 Kg. El are dife-rite proprietãþi ca: extensibilitate,compresibilitate,elasti-citate ºi vâscozitate proprie.

 Orice obiect în deplasare prin aer va rupe un echilibru ºi particulele de aer se vor opune la avansarea acestui obiect în miºcare.

4.     Forma corpului: Cx

În funcþie de forma corpului ºi de incidenþa lui,se determinã, în suflantã,un coeficient de rezistenþã Cx. Câteva exemple:

       Disc plat Cx=1

           (referinþã)

       Sferã Cx=0.4

       Con Cx=0.6

       Semi-sferã

       Cx=o.3

        Fuzee Cx=0.04

        (profil aerodinamic)

 Constatare:fuzeea opune de 25 de ori mai puþinã rezistenþã la înaintare în aer decât discul plat,pentru aceeaºi suprafaþã prezentatã perpendicular pe direcþia de curgere  a aerului, aceasta fiind direct legatã de forma corpului. Este uºor sã dai unui obiect o formã adoptatã pentru a fi bine înconjurat de fileurile de aer,dar ceea ce este important:este organizarea curgerii în scopul evitarii la maximum a formãrii de turbulenþe, care sunt mari consumatoare de energie ºi care sunt la originea forþei care reprezintã rezistenþa la înaintarea obiectelor prin aer.

     Este vorba de dâra turbulentã care rãmâne în spatele corpului,denumitã ºi . Trebuiesc luate toate mãsurile pentru a o reduce;în zbor retrageþi-vã picioarele, coatele,dar nu ºi corpul. Ieºiþi din poziþia tip paraºutist ºi adunaþi-vã cu genunchii la piept înclinând corpul spre spate,adoptând astfel o formã aerodinamicã acceptabilã ºi în acelaºi timp veþi avea controlul vizual asupra parapantei.

            Suprafaþa corpului:S

Rezistenþa la înaintare este proporþionalã cu suprafaþa prezentatã perpendicular pe direcþia de înaintare.Dacã suprafaþa se înmulþeºte cu 3 rezistenþa se va înmulþi ºi ea cu 3.

            Densitatea aerului:d

       

       Rezistenþa aerului este proporþionalã cu densitatea lui, aceasta variind cu temperatura ºi mai ales cu altitudinea. Dacã densitatea este de douã ori mai micã,rezistenþa la înaintare va fi ºi ea de douã ori mai micã.

        De exemplu,la 6000 de metri d este de douã ori mai micã decât la nivelul mãrii,deci R la 6000 m = (R la 0 m )/2.

            Viteza obiectului în raport cu aerul :V

        Este factorul cel mai influent,pentru cã R variazã cu pãtratul vitezei.

       Dacã V=1  R=1

            V=2  R=4

            V=3  R=9

        Orice obiect în deplasare prin aer va fi deci supus acestei forþe care se opune avansãrii,ca urmare a rezistenþei aerului.Ea este îndreptatã în sensul opus traiectoriei,deci pe axa curgerii fileurilor de aer ºi se numeºte REZISTENÞÃ LA ÎNAINTARE. În cazul nostru,aripa,suspantele ºi parapantismul au fiecare rezistenþa lor proprie la înaintare. Orice obiect în deplasare prin aer are o rezistenþã la înaintare ºi parapan-tistul reprezintã de la 30 la 50 % din totalul rezistenþei la înaintare,din ansamblul aripã + parapantist. Cauzele care determinã apariþia rezistenþei la înaintare sunt :

            a)diferenþa de presiune între partea din faþã ºi partea din spate a corpului (rezistenþa de formare);