Rotirea într-o termică înclinată. Dacă parapanta ar avea viteză de înfundare 0, ai putea să menții o înclinare constantă ca să urmezi termica înclinată. Dar cu parapantele noastre care au viteză de înfundare, ai putea să cazi sub termica înclinată, așa că atunci când virezi trebuie să extinzi perioada de timp cât ești cu vântul în față în comparație cu acea când ești cu vântul de spate.
Găsirea unei ascendențe pierdute cu GPS-ul. Dacă ai înălțime și ai pierdut ascendența poți să o găsești folosind traiectoria memorată de GPS. Fixează scara ecranului cam la 200 m pe ecran și ai să vezi traiectoria circulară, deplasată de vânt. Zboară acolo unde ar trebui să fie următorul cerc.
Termici sub stratul de inversiune. Te poți aștepta la turbulențe mai mari la punctul de intersecție al termicii cu un eventual strat de inversiune.
Sursa termicii – Umbra de vânt. Cu cât zona generatoare de termică este mai ferită de vânt, cu atât termica va fi mai puternică și ciclul ei mai lung. Aceste zone acumulează mai multă căldură până să formeze o bulă. O suprafață expusă vântului nu va fi în stare să strângă o bulă mare de aer cald și să o elibereze într-un singur ciclu. În schimb va da o ascendență mai constanta , dar mai slabă. Când te uiți pe câmp după o zonă de termică, ia în considerare zona de sub vânt a unui sat, pădure, deal, o mică vale ( asta nu înseamnă să cobori acolo și să intri în rotor).
Când eşti la baza norului, fereşte-te de curenţii descendenţi materializaţi de filamentele de nor care coboară.
Balastul. Dacă e dur ( care poate răni pe cineva), păstrează-l. Dând drumul la balast nu vei obţine o îmbunătăţire substanţială a vitezei de coborâre.Vezi legile de mai jos. De exemplu, considerând că viteza ta minimă de înfundare este 1.1 m/s, dând drumul la 4,5 kg, când greutatea ta totală de zbor este de 91 kg, vei obţine o viteză de înfundare de 1.072 m/s. Mai bine concentrează-te la tehnica de pilotaj.
Un pilot cu balast pierde la viraje atât datorită creşterii directe a vitezei de înfundare cât şi datorită creşterii acesteia ca rezultat al unghiului mai mare de înclinare necesar unui viraj cu o rază dată. Acest efect este în mare proporţional cu creşterea în greutate. Dacă vrei să faci o cursă, petrecînd 2/3 din timp în zbor planat (nu în termică), atunci e bine să fii mai greu. În special dacă te aştepţi ca termicile să fie turbulente (când suplimentul de agilitate şi stabilitate te ajută să centrezi termica). Balastul te poate ajuta deasemenea să zbori o parapantă mai mare, care poate zbura ceva mai încet şi să întoarcă mai strâns în termică.
Simulator ieftin de termică. Mergi cu un prieten într-o parcare goală, ia o cretă, o legătoare pentru ochi şi un fluier. Mergi în mijloc şi leagă-te la ochi. prietenul desenează un cerc pe jos, marcînd “termica”, cam de 12 metri diametru, cu un X în mijloc. Spune-i prietenului să te aducă în afară cercului şi să te dirijeze iniţial înspre cerc. Prietenul va simula cu fluierul sunetul variometrului, după cum “centrezi termica”. Simulează poziţia braţelor. Începe cu o viteză mică, încearcă să te învîrti în jurul X-ului. Încearcă cu mai multe viteze.
Mitul sensului de rotaţie a termicilor. Dacă termica s-ar roti într-un sens bine definit, ar avea sens să virezi contra acestei rotaţii că să reduci viteza efectiva de rotaţie, înclinarea şi deci să creşti eficiența. Dar nu sunt probe concludente că aceasta se întâmpla. Forţa Coriolis face ca masele de aer mari să se învârtă, ca cele în mişcare datorită existenţei câmpurilor de presiune diferită. Dacă influenţează termica, o face doar la bază ei (Demoni de praf (La apropiere)), dar energia de rotaţie este rapid convertită în altitudine în urcare pură
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu